Necesitatea digitalizării în 2025: transformarea sistemelor învechite

Ce înseamnă digitalizarea în 2025?

Digitalizarea în 2025 reprezintă integrarea tehnologiilor digitale avansate în toate aspectele vieții, de la administrația publică și sectorul de afaceri la educație și sănătate. Aceasta implică utilizarea inteligenței artificiale (AI), internetului obiectelor (IoT), blockchain-ului, cloud computing-ului și rețelelor 5G pentru a automatiza procese, îmbunătăți accesul la servicii și optimiza gestionarea datelor. Digitalizarea nu se limitează la crearea de aplicații sau site-uri web, ci vizează transformarea completă a sistemelor pentru a asigura interconectivitate, eficiență și transparență.

Componentele cheie ale digitalizării

• Automatizarea proceselor: Utilizarea AI și robotic process automation (RPA) pentru a elimina munca manuală în administrație și industrie.
• Infrastructura digitală: Implementarea rețelelor 5G și a centrelor de date cloud pentru transfer rapid de informații.
• Servicii publice digitale: Platforme integrate pentru accesarea serviciilor guvernamentale, precum plata taxelor sau obținerea documentelor online.
• Competențe digitale: Programe de formare pentru a pregăti cetățenii și angajații să utilizeze tehnologiile moderne.

Contextul țărilor europene mai puțin digitalizate

Conform Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) 2024 al Uniunii Europene, țări precum România (locul 27 din 27 în UE), Bulgaria (locul 26) și Grecia (locul 25) se situează în coada clasamentului european în ceea ce privește digitalizarea. Moldova, deși nu este membră UE, se confruntă cu provocări similare, cu o infrastructură digitală limitată și o adoptare lentă a tehnologiilor. Aceste țări au o penetrare scăzută a internetului de mare viteză, competențe digitale reduse și servicii publice slab digitalizate. În 2025, digitalizarea devine esențială pentru a alinia aceste națiuni la standardele europene și globale.

Digitalizarea în 2025 este despre crearea unui ecosistem care susține inovația, incluziunea și competitivitatea, oferind oportunități pentru țările care sunt în urmă să recupereze decalajul.

De ce sistemele învechite sunt o piedică?

Sistemele învechite, precum procesele administrative bazate pe hârtie, infrastructura IT depășită sau lipsa competențelor digitale, reprezintă o barieră majoră pentru progresul țărilor europene mai puțin digitalizate. Aceste sisteme nu doar că încetinesc dezvoltarea, ci generează costuri inutile, ineficiență și frustrare pentru cetățeni și companii.

Problemele sistemelor învechite

• Birocrația excesivă: În multe țări, serviciile publice necesită deplasări fizice la ghișee și completarea de formulare pe hârtie. De exemplu, în România, obținerea unui certificat de la primărie poate dura zile, în timp ce țări precum Estonia oferă astfel de servicii online în câteva minute.
• Infrastructura IT depășită: Instituțiile publice și companiile folosesc adesea software și hardware vechi, care nu pot susține aplicații moderne sau volume mari de date, ducând la blocaje și vulnerabilități de securitate.
• Lipsa interoperabilității: Sistemele IT din administrația publică nu sunt interconectate, ceea ce obligă cetățenii să furnizeze aceleași informații mai multor instituții.
• Competențe digitale reduse: În țări precum Bulgaria și România, peste 50% din populație are competențe digitale de bază sau inexistente, conform DESI 2024, ceea ce limitează utilizarea serviciilor digitale.
• Costuri ridicate: Menținerea sistemelor învechite implică cheltuieli mari pentru mentenanță și procese manuale, în timp ce digitalizarea ar reduce semnificativ aceste costuri.

Impactul asupra economiei și societății

Sistemele învechite afectează competitivitatea economică, descurajând investițiile străine și limitând dezvoltarea afacerilor locale. De exemplu, un IMM din Grecia care se bazează pe procese manuale nu poate concura cu o companie din Danemarca care utilizează automatizarea și cloud-ul. În plus, lipsa digitalizării perpetuează inegalitățile sociale, excluzând cetățenii din zonele rurale sau cu acces limitat la tehnologie de la servicii esențiale.

Trecerea la tehnologii moderne este crucială pentru a elimina aceste obstacole și pentru a alinia țările mai puțin digitalizate la standardele digitale globale.

Beneficiile digitalizării pentru țările mai puțin digitalizate

Digitalizarea aduce avantaje semnificative pentru cetățeni, companii și administrația publică din țările europene care sunt în urmă cu adoptarea tehnologiilor digitale, contribuind la reducerea decalajelor față de liderii digitali, precum Danemarca sau Finlanda.

Pentru cetățeni

• Acces mai ușor la servicii: Platformele digitale permit cetățenilor să acceseze servicii publice, precum plata taxelor sau programările medicale, fără deplasări fizice. De exemplu, Estonia a implementat un sistem e-guvernare care permite 99% din servicii să fie accesate online.
• Îmbunătățirea calității vieții: Digitalizarea sănătății (telemedicina) și educației (platforme e-learning) oferă acces la servicii de calitate, chiar și în zonele rurale izolate.
• Transparență și reducerea corupției: Platformele bazate pe blockchain asigură trasabilitatea tranzacțiilor publice, reducând riscul de corupție, o problemă frecventă în țările mai puțin digitalizate.
• Incluziune digitală: Programele de alfabetizare digitală pot ajuta populația mai în vârstă sau din zone defavorizate să acceseze oportunități economice și sociale.

Pentru companii

• Eficiență operațională: Automatizarea prin RPA și cloud computing reduce timpul și costurile asociate cu gestionarea stocurilor, facturarea sau contabilitatea.
• Acces la piețe globale: Platformele de comerț electronic și marketing digital permit IMM-urilor să vândă produse și servicii la nivel internațional.
• Inovație și competitivitate: Adoptarea AI și IoT ajută companiile să dezvolte produse noi și să optimizeze procesele. De exemplu, o fermă din Bulgaria poate folosi senzori IoT pentru a monitoriza culturile, crescând productivitatea.
• Securitate sporită: Soluțiile cloud și blockchain oferă protecție mai bună pentru datele companiilor, reducând riscul de atacuri cibernetice.

Pentru administrația publică

• Reducerea birocrației: Digitalizarea serviciilor publice elimină procesele manuale, reducând timpul de procesare și costurile administrative.
• Interoperabilitatea datelor: Sistemele integrate permit instituțiilor să partajeze informații, eliminând necesitatea ca cetățenii să furnizeze aceleași date repetat.
• Transparență: Platformele digitale publice sporesc încrederea cetățenilor prin publicarea datelor despre cheltuieli și proiecte guvernamentale.

Exemple practice

• România: Platforma e-Factura simplifică facturarea electronică pentru companii, reducând erorile și timpul de procesare.
• Bulgaria: Inițiative precum „e-Government Strategy” au introdus servicii digitale, dar extinderea accesului la internet în zonele rurale rămâne o prioritate.
• Grecia: Programele de digitalizare a sectorului public au îmbunătățit accesul la servicii, dar adoptarea rămâne lentă în sectorul privat.

Digitalizarea oferă oportunitatea de a transforma țările mai puțin digitalizate în economii moderne, competitive, reducând inegalitățile și îmbunătățind calitatea vieții.

Beneficiile digitalizării pentru țările mai puțin digitalizate

Digitalizarea aduce avantaje semnificative pentru cetățeni, companii și administrația publică din țările europene care sunt în urmă cu adoptarea tehnologiilor digitale, contribuind la reducerea decalajelor față de liderii digitali, precum Danemarca sau Finlanda.

Pentru cetățeni

• Acces mai ușor la servicii: Platformele digitale permit cetățenilor să acceseze servicii publice, precum plata taxelor sau programările medicale, fără deplasări fizice. De exemplu, Estonia a implementat un sistem e-guvernare care permite 99% din servicii să fie accesate online.
• Îmbunătățirea calității vieții: Digitalizarea sănătății (telemedicina) și educației (platforme e-learning) oferă acces la servicii de calitate, chiar și în zonele rurale izolate.
• Transparență și reducerea corupției: Platformele bazate pe blockchain asigură trasabilitatea tranzacțiilor publice, reducând riscul de corupție, o problemă frecventă în țările mai puțin digitalizate.
• Incluziune digitală: Programele de alfabetizare digitală pot ajuta populația mai în vârstă sau din zone defavorizate să acceseze oportunități economice și sociale.

Pentru companii

• Eficiență operațională: Automatizarea prin RPA și cloud computing reduce timpul și costurile asociate cu gestionarea stocurilor, facturarea sau contabilitatea.
• Acces la piețe globale: Platformele de comerț electronic și marketing digital permit IMM-urilor să vândă produse și servicii la nivel internațional.
• Inovație și competitivitate: Adoptarea AI și IoT ajută companiile să dezvolte produse noi și să optimizeze procesele. De exemplu, o fermă din Bulgaria poate folosi senzori IoT pentru a monitoriza culturile, crescând productivitatea.
• Securitate sporită: Soluțiile cloud și blockchain oferă protecție mai bună pentru datele companiilor, reducând riscul de atacuri cibernetice.

Pentru administrația publică

• Reducerea birocrației: Digitalizarea serviciilor publice elimină procesele manuale, reducând timpul de procesare și costurile administrative.
• Interoperabilitatea datelor: Sistemele integrate permit instituțiilor să partajeze informații, eliminând necesitatea ca cetățenii să furnizeze aceleași date repetat.
• Transparență: Platformele digitale publice sporesc încrederea cetățenilor prin publicarea datelor despre cheltuieli și proiecte guvernamentale.

Exemple practice

• România: Platforma e-Factura simplifică facturarea electronică pentru companii, reducând erorile și timpul de procesare.
• Bulgaria: Inițiative precum „e-Government Strategy” au introdus servicii digitale, dar extinderea accesului la internet în zonele rurale rămâne o prioritate.
• Grecia: Programele de digitalizare a sectorului public au îmbunătățit accesul la servicii, dar adoptarea rămâne lentă în sectorul privat.

Digitalizarea oferă oportunitatea de a transforma țările mai puțin digitalizate în economii moderne, competitive, reducând inegalitățile și îmbunătățind calitatea vieții.